Iljimae înseamnă „O ramură de prun”. Așa a fost numit pentru că a fost abandonat ca prunc sub un prun, în plină iarnă. Tatăl lui biologic e un oficial de rang înalt care a profitat de sclava lui, Baek Mae. După ce naște, Baek Mae trebuie să plece și își lasă copilul crezând că va fi îngrijit, dar copilul e aruncat. Ea ajunge gheișă și apoi trăiește retrasă, cultivând ginseng, așteptând ziua reîntâlnirii. Copilul e salvat și dus în China, unde e adoptat de un cuplu chinez. Crește acolo, învață arte marțiale, trece și prin Japonia. Ani mai târziu se întoarce în Joseon ca să-și găsească mama și familia. Când ajunge însă, descoperă o țară zdrobită de corupție. Oficialii fură de la țărani, cei săraci sunt executați pe nedrept. Punctul de cotitură e când asistă neputincios la execuția primei lui iubiri, Dal Yi, și a tatălui ei, condamnați pe nedrept. Atunci jură să nu mai stea deoparte. Pe timp de zi e un tânăr obișnuit care își caută originile. Pe timp de noapte îmbracă masca neagră, lasă în urmă o ramură de prun desenată și fură de la cei corupți ca să dea celor nevoiași. E vânat de polițistul Goo Ja Myeong, care întâmplător se îndrăgostește de mama lui, Baek Mae, și vrea să-i reunească pe mamă și fiu. E povestea unui erou care nu s-a născut erou – a fost doar un băiat abandonat care a vrut să-și găsească mama și a sfârșit apărând tot poporul.